Teatrul de Nord Satu Mare Trupa Harag György

După un succes răsunător al premierei pe Broadway în 1956, musicalul My Fair Lady  a devenit o prezență constantă în repertoriile teatrelor, iar adaptarea cinematografică din 1964, cu Audrey Hepburn și Rex Harrison l-a făcut popular în lumea întreagă.

Mitul antic al sculptorului îndrăgostit de statuia perfectă pe care a creat-o a fost sursa inspirației lui Bernard Shaw pentru piesa Pygmalion, care a stat la baza libretului musicalului.

Higgins, un celebru profesor de lingvistică, expert în arta foneticii, exasperat de felul în care englezii își maltratează limba maternă, o jigneşte pe Eliza Doolittle, o fată simplă care vinde flori pe străzile Londrei, pentru vorbirea ei  “subumană”. Sigur de sine, îi propune Colonelului Pickering, specialist în dialecte indiene, un pariu: dacă lucrează cu Eliza timp de șase luni, o va putea prezenta drept o doamnă din înalta societate la Balul Ambasadei.

Eliza, deși inițial refractară, e dornică să învețe. Pickering acceptă pariul. Procesul de educare şi transformare a Elizei începe, presărat cu eforturi, rezistențe, obstacole, gafe, dar în cheiat cu succes. Higgins savurează gloria, fără să-i recunoască vreun merit Elizei. Rănită și confuză, ea decide să plece de la el. Ce se vaîntâmpla cu ea? Cine e ea acum? Ce drum va allege în viață? Nu întrevede nimic în viitor, dar are multe întrebări. Higgins își dă seama cât de mult îi lipsește, cât de mult se obişnuise cu prezența ei. Spre deosebire de mit, musicalul, ca și piesa lui Shaw, nu are happy end, ci un final indecis.Ce e rău în asta?!